Şopârlă de Ziduri                            

Şopârlă de Ziduri (Podarcis muralis) trăieşte, de obicei, în colonii printre grămezi de pietre, prin ziduri vechi şi stânci, pe marginile drumurilor şi liniilor ferate, în vii pe coastele pietroase expuse la soare.

Se retrage la umbră când arde soarele.

Se hrăneşte cu diferite insecte, melci, omizi, păianjeni, râme, chiar şi fructe cărnoase (salată, untişor); speciile care trăiesc la ţărmul mării cu crabi mici şi creveţi aruncaţi de valuri pe ţărm. Iernarea durează din noiembrie până în februarie-martie.

Acuplarea are loc primăvara, femela depunând din aprilie până în iunie 3-9 ouă în găuri săpate pe un povârniş însorit.

Puii apr prin august-septembrie, viguroşi şi foarte agili, hrănindu-se cu păduchi de plante şi insecte minuscule; după 2 ani sunt capabili de reproducere.

Trăieşte între 7 şi 10 ani.

Este cunoscută mai mult din Banat, Munţii Apuseni, Carpaţii Meridionali, rară în restul ţării. În vestul Olteniei, în Banat, în nordul şi sudul Dobrogei se întâlneşte ssp. Lacerta muralis maculiventris , care se deosebeşte de specia tip prin coloritul abdominal, la masculi alb lăptos pătat pronunţat cu negru, la femele pătat; şi prin numărul mai mare de pori femurali şi solzi dorsali.