Delta-dunarii.jouwweb.nl

Viespi                                           

Viespile sunt insecte care fac parte din subfamilia „Vespinae”, familia "Vespidae", care cuprinde 61 de specii răspândite pe glob. În Europa Centrală trăiesc 11 specii care, din punct de vedere morfologic, cu excepţia lui „Vespa crabro” (gărgăun, găun) au un apect asemănător cu subfamilia "Polistinae" cu care se pot confunda uşor.

Vespinaele au un corpul de culoare galbenă cu dungi negre, de un aspect asemănător cu Polistinaele, numai că primele sunt mai mari. Ele trăiesc în colonii; cuibul care are formă de fagure este construit din lemn mărunţit cu mandibulele insectelor. Ouăle sunt depuse primăvara de o matcă ce trăieşte un an, larvele fiind hrănite cu insecte fărămiţate de viespile adulte. Ele care se hrănesc cu nectar, polen, sucuri de plante, insecte şi larvele acestora. Spre deosebire de albină, acul cu venin al viespilor nu rămâne în ţesutul unde a fost injectat veninul. Biologii de la Universitatea Nottingham au demonstrat în anul 2006 că unele specii de viespi, pentru a neutraliza duşmanul, pot să pulverizeze substanţe chimice agresive asupra lui. Specia Goniozus legneri depune ouăle în larvele altor insecte care au fost prealabil amorţite. Duşmani naturali ai viespilor sunt prigoriile, "Pernis apivorus", păianjenul cu cruce, "Rhyssa persuasoria" care depune ouăle în larvele viespilor. Vespinaele au fost răspândite iniţial numai în Europa, Asia şi America de Nord dintre care unele specii au ajuns ulterior şi în America de Sud şi Australia. Genurile Vespula şi Dolichovespula sunt mai puţin răspândite în regiunile cu climă temperată arealul lor de răspândire fiind regiunile tropicale şi subtropicale. În regiunile temperate este răspândit genul Vespa, care a ajuns însă şi în unele regiuni din Asia de Sud Est. Pe când insectele nocturne din genul Provespa sunt răspândite numai în regiunile tropicale din Asia de Sud Est.